Doom: The Dark Ages este dovada vie că seria legendară nu se teme să-și reinventeze ADN-ul. De data aceasta, ne aruncăm într-o lume întunecată, cu tente medievale și accente de fantezie cosmică, unde brutalitatea se împletește cu rafinamentul designului artistic și narativ. Id Software pășește într-o direcție nouă, dar păstrează intactă esența pură a ceea ce înseamnă DOOM, o explozie neîncetată de adrenalină și măcel demonic.
Poveste & atmosferă
Doom: The Dark Ages servește ca un prequel al reboot-ului din 2016, plasându-l pe Slayer într-un moment anterior somnului său criptic. Nu vorbim despre introspecție sau dezvoltare de caracter, Slayer-ul rămâne tăcut și necruțător, dar contextul istoric al universului se adâncește: conflictele dintre omenire, demonii din Iad și entitățile zeiești numite Maykrs sunt mai bine conturate ca niciodată.
Ambianța este fantastică: castele gotice în ruină, câmpuri de luptă cu sute de demoni și un tărâm cosmic inspirat din Lovecraft, plin de puzzle-uri vizuale și neliniște metafizică. Este, de departe, cea mai atmosferică și „narativă” experiență Doom de până acum. Prezența unor personaje umane aliate adaugă un sentiment de război epic și o miză colectivă, în locul obișnuitului duel solitar Slayer vs. Iad.
Gameplay & mecanici
La prima vedere, The Dark Ages pare să taie din mobilitatea frenetică a lui Doom Eternal. Nu mai există dublu salt sau dash aerian, iar mișcarea este mai greoaie, mai „pământeană”. Însă acest compromis e compensat cu brio de introducerea Scutului Slayerului, o mecanică esențială ce transformă complet dinamica luptei.
Scutul poate bloca atacuri sau le poate reflecta cu un timing generos, iar abilitatea de a-l lansa ca un bumerang devastator, în stil Captain America, adaugă o satisfacție incredibilă în mijlocul haosului. Combinația de bash ofensiv, parry defensiv și versatilitate tactică îl transformă pe Slayer într-un tanc mobil cu intenții sângeroase.
Sistemul de arme este variat și bine dozat, cu upgrade-uri ce păstrează relevanța fiecărei piese pe tot parcursul campaniei. Nu mai există nevoia frenetică de a schimba arme pentru fiecare tip de inamic, aici, slăbiciunile sunt mai universale și accesibile. Chiar și lipsa legendarei Chainsaw este suplinită de un sistem de melee reimaginat, care restabilește muniția și te obligă să te arunci în bătaie, nu să te retragi.
Adăugarea unor arme precum pulverizatorul, o armă de tip chaingun cu o degajare largă sau a sistemului de arme „gemene” (două arme diferite care folosesc același tip de muniție și pot fi schimbate instantaneu) oferă o libertate și fluiditate rar întâlnite în genul FPS. Iar cu cât avansezi, cu atât mai multe opțiuni se deblochează: upgrade-uri, abilități pentru scut, arme noi și colecționabile ascunse în niveluri imense, deschise explorării.
Grafică & sunet
Din punct de vedere vizual, Doom: The Dark Ages este pur și simplu spectaculos. Designul art direction este un amestec reușit de gotic, SF și fantezie dark, castele de piatră îmbinate cu tehnologie extraterestră, câmpuri de luptă colosale, și zone cosmice abstracte, aproape poetice în nebunia lor.
Fiecare nivel este un tablou viu, iar diversitatea decorurilor nu lasă loc de plictiseală. Efectele speciale sunt impresionante, iar fluiditatea în mijlocul unui haos de zeci, uneori sute de inamici pe ecran, este demnă de laudă.
Dar adevăratul star e coloana sonoră. Dacă ai ascultat vreodată soundtrack-urile anterioare, știi la ce să te aștepți: o explozie de metal industrial, accentuată de ritmuri agresive și riff-uri care pompează adrenalină direct în vene. E imposibil să rămâi indiferent, muzica te transformă într-un instrument al războiului.
Verdict final
Doom: The Dark Ages nu este doar „mai mult Doom”. Este o reinterpretare curajoasă a unei formule consacrate, care încetinește ritmul doar cât să pună mai multă greutate în fiecare pas, în fiecare lovitură, în fiecare glonț. Scutul, arsenalul versatil, povestea mai implicată și atmosfera dark medievală transformă acest capitol într-un titlu cu adevărat special în istoria seriei.
Un must-play pentru fanii seriei și nu numai!
Dacă ai fost fan Doom Eternal, vei găsi aici o abordare diferită, dar la fel de captivantă. Dacă ești nou în serie, e probabil cel mai cinematic și atmosferic punct de intrare. Un FPS care nu doar că îți oferă un catharsis digital, dar îți și arată cum poți reinventa violența digitală într-un mod fresh, captivant și brutal de satisfăcător.
Nota finală recenzie 9/10
