Ultima actualizare la octombrie 6, 2026
Am fost surprins să văd că am primit un alt titlu interesant din seria “Silent Hill” . Încă de când au anunțat focus-ul uriaș pe această serie, acum câțiva ani, Konami s-au luptat și au dat de muncă studio-urilor de pretutindeni, nu doar făcute în casă.
“Silent Hill: Townfall”, dezvoltat de către Screen Burn și publicat de către Konami, împreună cu Annapurna Games, este unul dintre cele mai impresionante titluri din ultima perioadă când vine vorba de fidelitatea grafică și mister.
O dată pe lună
Pot zice că trăim în cea mai bună epocă a genului Survival-Horror, având o tonă de IP-uri noi, cât și continuări sau spinoff-uri ale seriilor populare precum Silent Hill si Resident Evil.
Townfall este un titlu mult mai diferit față de ce am mai avut în trecut, aș putea zice că se inspiră foarte mult din faimosul P.T, cât și de celălalt titlu faimos din serie, Short Message, pe care mulți îl adorăm din motive bune, și anume că este de rahat.
Cine m-a adus aici?
Cand vine vorba de combat, jocul nu mi-a inspirat prea multe încă de când a fost anunțat prima oară. Un joc Survival-Horror First Person categoric nu are la fel de mult „sos” ca și unul Third-Person, de aia dezvoltatorii s-au decis să se axeze mai mult pe stealth, decât pe combat în sine.
Desigur, nu pot zice că este inexistent, având în vedere că este chiar acolo, dar nu este un „punct de vânzare” pentru o persoană care și-a achiziționat acest titlu.
Puzzle-urile, în schimb, sunt partea pe care am adorat-o și am urât-o în același timp. Desigur, este și cea mai detaliată parte din întreg jocul, unde dezvoltatorii probabil s-au folosit de fiecare persoană din lume pentru design-ul lor.
Ca și în majoritatea jocurilor din serie, puzzle-urile sunt unice, dar foarte frustrante. Iar, în acesta, pot declara că sunt cele mai complexe și enervante puzzle-uri pe care le-am văzut anul ăsta într-un joc.
O fidelitate reală
Categoria unde Silent Hill Townfall sclipește în totalitate este… GRAFICA. Și nu doar stilul artistic, care este demențial și care îți dă o stare de singurătate, cât și mister pentru a îți umple paharul o lungă perioadă.
Am fost surprins să văd cât de multă muncă și atenție a intrat în fidelitatea grafică, dezvoltatorii chiar au dus acest titlu la un cu totul alt nivel și chiar aș zice că este unul dintre cele mai izbitoare și detaliate jocuri video din genul său, cel puțin până în momentul de față.
Fiind un joc cu un buget mai mic, dar și un price tag mai mic (50$ / 249.99 RON), mi-a plăcut să văd că nu au neglijat nicio categorie sau sub-categorie, design-ul inamicilor, personajelor, nu sunt cele mai „WOW”, dar nu sunt nici de râsul curcii.
Saint Amelia și Barbara
Sunetul și muzica întotdeauna au fost niște criterii foarte importante pentru seria „Silent Hill”. Încă de la primul joc, Konami s-au străfocat să ne livreze un soundtrack grozav, potrivit pentru estetica horror și misterioasă din serie.
În ziua de astăzi, pot spune că multe titluri, cât și piese de ficțiune s-au inspirat din OST-ul imaculat pe care l-a avut șiii… încă îl are această serie. Iar, ca să își mențină reputația bună, Townfall intră și el în categoria de „Foarte bun” când vine vorba de muzică.
Sunetul ambiental este, de asemenea, un punct forte, iar ca și în sub-categoria precedentă, Screen Burn nu m-a dezamăgit. Desigur, au fost câteva bug-uri audio minore, dar ce pot spune, vedem asta în orice joc AAA din ziua de astăzi.
Un studio nou care ne-a livrat o bunătate de joc
Și… într-un final, am ajuns la concluzia titlului. Ce pot spune, mi-a plăcut, dar m-a obosit, nu este o schimbare pe care o vreau neapărat în următoarele titluri, nici nu m-aș da în vânt după o continuare a acestui joc, dar mă bucur că primim anual câte un joc Silent Hill care să ne aducă aminte de vremurile bune și horror-ul clasic.
Recomand Silent Hill Townfall persoanelor care iubesc acest gen, cât și fanilor Silent Hill, mai ales la prețul pe care îl are acum.
Scriu această recenzie cu lacrimi în ochi, nu pentru că am plâns la poveste, nici pentru că m-a frustrat, dar nici pentru că am tăiat ceapă… ci pentru că nu am înțeles nimic din ce se întâmplă.
Poate că sunt un gamer de rând, nu sunt neapărat un fan de bază al seriei, dar Silent Hill 2, The Short „Garbage”, cât și Silent Hill F, au avut povești complexe pe care EU am reușit să le înțeleg în totalitate. Townfall s-a îmbârligat suficient de mult cât să zic că nu mi-a plăcut atât de mult.
Nu zic că este proastă, am reușit să văd doar un singur ending, jocul având 5, deci cel mai probabil îmi voi schimba opinia după ce îmi voi permite să îl rejoc de încă câteva ori, până atunci, vă las pe voi să îmi explicați ce a făcut bine și ce a făcut rău acest joc la firul narativ.
Nota finală este de
– 8/10 –
Un adevărat fanatic al industriei de gaming asiatice, în special China. Pasionat de gaming modern, cinematografie și mitologie. Dante ne oferă tot timpul o mână de ajutor când vine vorba de un titlu chinezesc.
